Această procedură descrie modalitatea de intervenție a asistentului social în cazul asistenței victimelor violenței sexuale. Procedura este implementată în UPU din 2018.
Aceasta este una dintre cele 8 proceduri de lucru în UPU pentru asistentul social dezvoltate în baza Memorandum-ului de colaborare nr. 2872 din 17.08.2016, încheiat între Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), ASproAS (Asociația Asistenților Sociali din România) și CFCECAS (Centrul de Formare și Evaluare în Asistență Socială).
Procedura a fost realizată de către echipa ASproAS (www.asproas.ro), CFCECAS (www.cfcecas.ro) și DSU (http://www.dsu.mai.gov.ro/) împreună cu grupul de lucru al asistenților sociali care lucrează în UPU/CPU.
Această procedură se bazează pe ORDINUL nr. 1.706 din 2 octombrie 2007 privind conducerea şi organizarea unităților şi a compartimentelor de primire a urgențelor. Îna cord cu ORDINUL nr. 1.706 din 2 octombrie 2007, în fiecare UPU/CPU trebuie să fie angajat asistent social.
SCOP
Victimele violenței sexuale pot accesa în mod direct asistența de urgență sau pot fi referite/însoțite după caz de către organele de poliție, de către familie, prieteni sau de către serviciul de ambulanță. Agresiunea sau abuzul sexual pot fi identificate de către personalul medical pe parcursul triajului, a evaluării și intervenției medicale, sau pot fi identificate de către asistentul social pe parcursul evaluării inițiale și anamnezei sociale.
Asistența medicală și asistența socială oferite victimei violenței sexuale sunt gratuite. Victima beneficiază gratuit de testare, tratament, profilaxie și screening pentru depistarea/tratarea bolilor transmisibile sexual prin cabinetele de dermato-venerologie, în baza biletului de trimitere emis de către medicul din UPU/CPU.
DESCRIEREA INTERVENȚIEI ASISTENTULUI SOCIAL
(EXTRAS DIN PROCEDURĂ)
Atunci când constată prezența unor indicii sau suspiciuni de abuz/agresiune sexuală, personalul medical trebuie să solicite intervenția asistentului social. Semne care pot fi identificate de către asistentul social în UPU/CPU și care pot sugera abuzul sexual:
-
-
- răni nejustificate, mai ales în zona genitală și în zona sânilor;
- sterilizarea forțată sau graviditatea forțată;
- constrângerea la raporturi sexuale neprotejate sau /și interzicerea contracepției;
-
La nivel de UPU/CPU, coordonarea intervenției în cazurile de abuz sexual, care necesită asistență medicală și asistență socială, se face de către medicul responsabil de caz împreună cu asistentul social;
Asistentul social realizează anamneza socială și stabilește nevoia de suport concret; în cazul în care se constată că persoana este victimă a abuzului sexual, asistentul social asigură informarea acesteia cu privire la etapele parcursului medico-socio-legal și solicită examinarea medico-legală;
Intervenția asistentului social cuprinde:
-
- evaluarea riscurilor în care se află victima în raport cu agresorul și stabilirea riscurilor pentru viața și integritatea victimei. Factorii de risc urmăriți:
- gravitatea stării medicale generate de abuzul sexual;
- relația dintre victimă și agresor: persoana pe care victima o menționează ca fiind agresorul (sau persoana identificată de către organele de poliție ca fiind agresor) este membru al familiei și exercită un control exagerat asupra victimei (nu permite tratamentul medical, solicitând externarea victimei);
- lipsa suportului în spațiul familiei: victima nu are nici o altă persoană pe care să o contacteze în cazul în care este într-o situație de risc;
- prezența unor episoade violente anterioare din partea agresorului; victima/organele de poliție afirmă că agresorul a fost arestat anterior pentru forme de abuz;
- evaluarea riscurilor în care se află victima în raport cu agresorul și stabilirea riscurilor pentru viața și integritatea victimei. Factorii de risc urmăriți:
În cazul în care viața și integritatea persoanei sunt puse în pericol, asistentul social contactează organele de poliție care au competențe în acest domeniu;
În cazul în care se impune contracepția de urgență, aceasta este asigurată de către personalul medical din UPU/CPU;
Asistentul social oferă asistență și consiliere victimelor violenței sexuale pe perioada de staționare în UPU/CPU. În situația în care victima necesită spitalizare, asistentul social referă cazul unității medicale în care are loc internarea.
Intervenția asistentului este realizată în echipă cu alți specialiști (se recomandă ca asistentul social să anunțe și să solicite nevoia victimei privind genul persoanelor din echipa de intervenție):
-
-
- medicii de medicină de urgență care asigură evaluarea și tratament medical de urgență;
- medicii legiști din cadrul Institutelor / Serviciilor de Medicină Legală:
-
-
-
-
-
- realizează examinarea medico-legală în cadrul serviciului de primiri urgență într-un spațiu care asigură intimitatea victimei;
- asigură examinarea medico-legală prin constatarea leziunilor traumatice, prelevarea probelor biologice și a eventualelor corpuri delicte;
- întocmește raportul de expertiză medico-legală.
-
-
-
-
- organele de cercetare (Poliția comunitară, Poliția din cadrul Biroului de Investigații Criminale (BIC) / Serviciului de Investigații Criminale (SIC)).
SENSUL UNOR TERMENI CARE AU LEGĂTURĂ CU ACEASTĂ PROCEDURĂ
Asistența de urgență pentru victimele violenței sexuale se acordă, într-o abordare integrată, conform Ordinului 1706/ 2007 cu completările și modificările ulterioare.
Măsurile de asistență integrată de urgență aplicate în UPU/CPU nu depind de rezultatul unei anchete penale și de confirmarea unei infracțiuni de violență sexuală. O persoană este considerată victimă a violenței sexuale, atunci când a fost constrânsă să întrețină acte sexuale nedorite, indiferent de relația acesteia cu agresorul și indiferent dacă autorul infracțiunii a fost identificat, arestat, urmărit în justiție sau condamnat.
În contextul acestei proceduri, violența sexuală este definită ca fiind întreținerea de acte sexuale nedorite, neconsimțite, prin constrângere.
PRINCIPII PRIVIND PRACTICA PROFESIONALĂ
Asistenții sociali poartă o responsabilitate profesională importantă, deoarece evaluarea/intervenția lor poate afecta în mod semnificativ viața pacienților. De aceea, asistenții sociali au datoria de a înțelege impactul situației medicale și a tuturor acțiunilor medicale care au efecte asupra vieții pacienților și asupra familiei acestora.
Asistenții sociali cunosc și își asumă responsabilitatea de a rămâne la curent cu cunoștințele bazate pe evidențe și cu evoluțiile științifice din domeniul social și al asistenței sociale care sunt necesare pentru intervenția și suportul pacienților din UPU/CPU. Participarea asistenților sociali la programele de formare continuă și supervizare profesională reprezintă modalitatea prin care această responsabilitate poate fi îndeplinită corespunzător pentru acoperirea nevoilor pacienților.
Intervenția asistentului social în cazul asistenței victimelor abuzului sexual implică tehnici și metode specifice diferitelor abordări teoretice în asistența socială. Practica asistenței sociale este un proces de construire a intervenției și suportului în baza evidențelor și a dinamicii apărute în viața oamenilor ca urmare a efectelor problemelor medicale și sociale. Asistentul social creează, adaptează și modifică activitățile de suport în funcție de evoluția cazului și de schimbările sau informațiile noi apărute în anamneza socială. Este foarte important ca asistentul social să aibă formare profesională și supervizare atunci când este necesar să utilizeze tehnici și metode inovative de intervenție.
Practica profesională a asistenților sociali care lucreează în UPU/CPU este modelată de principiile etice ale profesiei de asistent social. Aceste valori fundamentale includ: un angajament față de menținerea demnității oamenilor, bunăstare și autodeterminare; un angajament față de practica profesională caracterizată prin competență și integritate profesională și un angajament față de o societate care oferă oportunități tuturor membrilor săi într-o manieră justă și nediscriminatorie.
Procedura a fost realizată de către echipa ASproAS/CFCECAS: Herbert Paulischin, Ana Rădulescu, Adriana Sălcianu și grupul de lucru format din asistenții sociali din Unitățile Primiri Urgențe/Compartiment Primiri Urgențe: Camelia Chiorean, Camelia Margareta Tirmoi, Felicia Dorina Botos, Imola Jakab , Cornelia Baciu, Mihaela Elena Voicu, Doru Sergiu Trif, Mara Pacurar, Monica Bratu, Florin Ionita, Liliana Lacrimioara Marginean , Florica Hanga, Siminica Dragomir.
Comments are closed