Procedura de intervenție a asistentului social care intervine în cazul răpirilor și a crimelor violente

Ultimele postări

În practica internațională a investigațiilor pentru copiii răpiți sau a crimelor violente, asistenții sociali sunt parte din echipa de investigații și suport:

    1. O primă zonă este cea asistenților sociali angajați ai procuraturii – asistenții sociali sunt parte a serviciului de asistență a martorilor. Persoana de contact pentru familie este asistentul social. În această zonă de intervenție întâlnim asistentul social care oferă suport familiei atunci când intră în contact cu anchetatorii și trebuie să recunoască sau să confirme probe, sau parcurge anumite etape în investigații.

Este important de menționat că intervenția asistentului social pe de o parte asigură informarea familiei asupra etapelor urmate de investigație, iar pe de altă parte asigură că, deși familia este informată asupra procesului urmat de către procurori, este menținută integritatea cercetării.

Nu sunt puține situațiile în care familia este amenințată sau este izolată de cei din jur. 

Asistenții sociali care lucrează în acest domeniu sunt pregătiți profesional în asistența persoane care se confruntă cu situații traumatizante și în consilierea privind modul în care familia se poate poziționa față de probe, evidențe sau etape din investigație. Tehnicile lor de intervenție sunt adecvate acestui domeniu. 

Predictibilitatea asupra unor modului în care este afectată funcționalitatea familiei este fundamentală în practica asistenților sociali din această zonă de intervenție.

Într-o asemenea situație, familia are nevoie de transparență și ghidare pentru a evita confuzia. Lipsa de transparență determină familia să creeze scenarii care amplifică traumatizarea și re-traumatizarea familiei. Familia trebuie ghidată și consiliată asupra semnelor pe care le poate identifica pentru posibile disfuncționalități emoționale sau sociale.

Asistentul social este cel care însoțește familia în procesul de prezentare a probelor și a evidențelor pentru că aici nu este vorba doar de consiliere psihologică, ci de ghidare asupra modului în care familia să se poziționeze față de probe și evidențe, să fie consiliată asupra modului în care este afectat mediul familiei și ce pot să facă practic pentru a evita anumite riscuri, cum să reconsidere modul de comunicare socială, ce tip de suport să solicite și ce tip de suport pot accesa pentru membrii familie care sunt dependenți (ceilalți copii ai familiei, persoane vârstnice sau cu dizabilități, etc).

CÂTEVA din responsabilitățile pe care le are asistentul social care lucrează în echipele de investigații ale procuraturii:

      1. informează familia asupra etapelor pe care le urmează investigatorii și explică aceste etape luând în considerare rutele și predictibilitatea investigației; în majoritatea cazurilor familiile afectate nu cunosc procedura și procesul pe care îl urmează ancheta;
      2. informează familia asupra modului în care sunt trebuie înțelese probele. Familiile sunt ajutate să înțeleagă ce înseamnă probă, evidență, ADN, etc;
      3. este persoană de contact pentru familie, fie pentru explicarea noilor probe (cu mențiunea că transmiterea informațiilor menține integritatea anchetei), fie pentru a oferi îndrumare și ghidare atunci când familia intră în contact cu informații vehiculate de media sau de către comunitate;
      4. este prima persoană contactă atunci când familie primește informații noi de la potențialii răpitori;
      5. se asigură că familia este informată înainte de evidențe înainte de informarea publică; media este adesea prezentă în aceste cazuri, iar informația este adesea o îmbinare între date/evidențe și opinii/scenarii posibile prezentate de către specialiști;
      6. oferă asistențe și îndrumare purtătorilor de cuvânt ai procuraturii asupra cuvintelor pe care să le evite în declarațiile publice (deoarece aceste cuvinte creează confuzie) și asupra modului în care să pot să asigure echilibrul transparență și confidențialitate;
      7. organizează conferințe cu familia, martorii și victime, avocați și procurori;

 

În funcție de gravitatea vizuală a crimelor violente, asistenții sociali sunt cei care fac îndrumări și orientare a investigatorilor asupra modului în care pot fi afectați în relațiile de familie sau în relațiile sociale.

    1. O a doua zonă este cea a comunității, unde asistenții sociali sunt angajați ai serviciilor comunitare;

Prezența asistentului social în comunitate este absolut necesară. În mare parte, nu doar familia este afectată în cazul răpirilor sau a crimelor violente, ci întreaga comunitate.

De aceea, evaluarea, ghidarea și consilierea asistentului social care lucrează în serviciile comunitare vizează:

2.1. în primul rând oferă suport și consiliere psiho-socială familiei

Pe scurt, în cazul copiilor răpiți sau a crimelor violente, familia are nevoie de consiliere permanentă asupra modului în care își continuă viața de zi cu zi,  modul în care sunt afectați (și se pot proteja) de situațiile incerte ale declarațiilor opiniilor exprimate public de către specialiști, modul în care pot să folosească resursele publice pentru a suplini anumite responsabilități, modul în care să relaționeze cu instituțiile, ce să solicite și cum să solicite, consecințele anumitor situații prin care familia trece și modul în care poate să evite anumite riscuri, etc.

O componentă importantă în această consilierea este predicția pe care o poate asistentul social asupra a ceea ce se poate întâmpla și pregătirea familiei pentru fiecare etapă care urmează.

În multe situații, asistentul social este cel care aduce în preajma familiei persoanele relevante sau cele care pot oferi suport în momente de suferință. Asta pentru că, deși în acest moment este nevoie de suportul prietenilor și a comunității, oamenii nu știu ce să spună și ce să facă și atunci evită contactul cu familia.

Prezența asistentului social este complet diferită de prezența prietenilor și a mediului de suport. Pentru această arie de intervenție, asistentul social;

      • are rolul de a verifica prezența anumitor riscuri pentru familie (în principal riscuri care țin de modul în care emoțiile încep să le afecteze periculos viața personală, de familie sau socială);
      • consiliază și ghidează familia să se poziționeze față de fiecare situație nouă în care se află;
      • consiliază și ghidează familia să înțeleagă ce tip de suport să solicite;
      • ajută familia să facă diferența între opinii personale și evidență;
      • ghidează familia în pregătirea unui plan de siguranță socială;
      • susține familia pentru a contacta psihologi sau psihiatri atunci când se impune o asemenea asistență;

2.2. în al doilea rând oferă suport comunității

Comunitatea (copiii și adulții) pot fi afectați în egală măsură de asemenea situații. Aici nu vorbim doar de rude, ci de membrii comunității care pot asocia anumite evenimente din viața personală cu detaliile făcute public de către anchetatori.

În majoritatea situațiilor în care avem răpiri de copii, apare lipsa de încredere și siguranță. Este necesar ca asistentul social să se asigure că oferă comunității anumite rute și mecanisme prin care își pot recupera acestea siguranță.

Consilierea socială a copiilor și a familiei este esențială pentru a recunoaște riscurile și modul în care pot să facă diferența dintre imaginație și realitate. De obicei, acolo unde lipsesc date concrete creierul completează cu informație. Este necesar ca oamenii să înțeleagă diferența dintre opinie și evidență, subiectiv și obiectiv.

Asistentul social poate face cu comunitatea un plan de siguranță socială și o strategie pentru situația cu care se confruntă.

Este absolut necesar de menționat că întreaga activitate a asistentului social este CONFIDENȚIALĂ. Asta pentru că, pe de o parte este vorba despre interacțiunea cu o investigație, iar pe de altă parte pentru că este nevoie protejarea familiei și a membrilor comunității.

În acest moment, în România, nu există asistent social angajat în procuratură, iar în serviciile comunitare nu sunt angajați asistenți sociali, deși ar trebui.

Pregătirea profesională a asistenților sociali pentru acest tip de intervenție este absolut necesară. Nu se poate face fără pregătire specială. 

EXISTĂ, în România, o echipă specializată în acest tip de intervenție, echipă care intervine voluntar în aceste situații.

Această echipă de asistenți sociali este și parte a acordului dintre Asociația Asistenților Sociali din România (ASproAS – www.asproas.ro) și Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU).

Ana Rădulescu

Asistent social pentru situații de urgență și traumă


Informatii asociate:

http://www.opp.vic.gov.au/Careers-at-the-OPP/Our-roles/Social-workers

www.asproas.ro


Tags:

Comments are closed