Factorii de mediu și sociali afectează sănătatea, iar starea de sănătate are impact asupra modului în care oamenii pot să facă față cerințelor sociale. De aceea este necesar să avem o abordare sistemică.
De altfel, definiția Organizației Mondiale a Sănătății privind sănătatea include direcția intervenției asistentului social și anume, susținerea accesului persoanelor care se confruntă cu vulnerabilități personale, familiale sau sociale la servicii medicale.
Din acest motiv, CFCECAS a fost invitat la evenimentul derulat astăzi, 31 mai 2018, cu tema „Abordarea celui de-al treilea obiectiv de dezvoltare durabilă: Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării pentru toți la toate vârstele – dialog asupra politicilor”, organizat de către Departamentul Sănătate Publică al Administrației Prezidențiale și Biroul pentru România al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Din partea CFCECAS, la eveniment au participat: Herbert Paulischin, Ana Rădulescu și Adriana Sălcianu.
Deschiderea evenimentului a fost realizată de Președintele României, Domnul Klaus Werner Iohannis și de către Doamna Zsuzsanna Jakab, Director Regional, Biroul pentru Europa al OMS.
În cadrul întâlnirii a fost discutat faptul că România nu are o acoperire universală cu servicii de sănătate și sunt inegalități legate de accesul la serviciile primare de asistență medicală. Mai mult, dintr-un raport preliminar a reieșit faptul că există categorii importante de afecțiuni medicale care nu sunt tratate. Spre exemplu nu sunt tratate 43% dintre persoanele care se confruntă cu diabet zaharat, 53% dintre persoanele care suferăaccidente vasculare și 69% dintre persoane care se confruntă cu scleroză multiplă. Impactul social al acestei situații este major.
Herbert Paulischin, Președinte CFCECAS:
“Dacă vrem să asigurăm sănătatea oamenilor trebuie să avem în vedere partea somatică în aceeași măsură în care trebuie să asigurăm suportul social oferit de către asistentul social. Efectul intervenției medicale este amplificat de către componenta socială, în care includem accesul la servicii sociale, calitatea serviciilor sociale, calitatea pregătirii asistenților sociali, etc. Dacă, spre exemplu, o persoană are probleme de mobilitate, nu îi crești doza de tratament medical, ci îi pui la dispoziție un serviciu de suport. Acest mod de abordare și de gândire trebuie inclus deopotrivă în formarea personalului medical și în formarea asistenților sociali.”
Ana Rădulescu:
“Introducerea asistentului social în discuția privind asistența persoanelor care se confruntă cu probleme medicale este o valoare adăugată necesară. Este important să avem asistenții sociali din spital în discuția Agendei 2030. Asistenții sociali sunt în prima linie de intervenție în cazul persoanelor care trăiesc în sărăcie și excluziune socială, dar și a persoanelor care se confruntă cu probleme medicale ce le afectează viața socială. În urma întâlnirii am agreat cu Domnul Dr. Alexandru Rafila, din partea OMS, să avem discuții de clarificare privind modul în care asistentul social, în baza profilului profesional, poate să acopere nevoi legate atât de pacienți, cât și de familia acestora și contextul social în care oamenii trăiesc. Pentru noi este important să ne asigurăm că facem vizibilă munca noastră și oferim suficiente argumente pentru ca cei care decid să pună la dispoziția oamenilor suportul asistentului social.”
Alte postări:
Comments are closed