În perioada de tranziție din anii ’90, România a trecut de la un sistem comunist centralizat la o democrație orientată spre piață. Această tranziție a avut un impact semnificativ asupra serviciilor sociale pentru copii și tineri. S-a observat că instituționalizarea masivă a copiilor are efecte negative, ceea ce a condus la promovarea alternativelor, cum ar fi îngrijirea în familii de plasament și adopția.
În 2004, România a adoptat o nouă legislație de protecție a copilului, aliniată la standardele internaționale, cu un accent puternic pe drepturile copilului și pe dezvoltarea unui sistem comprehensiv de asistență.
Analiza a scos în evidență următoarele aspecte:
Participarea copiilor în serviciile sociale:
În ciuda menționării participării copiilor în anumite contexte legale, textul de lege nu oferă detalii specifice cu privire la modul în care această participare ar trebui să fie implementată sau sprijinită în cadrul serviciilor sociale.
Totuși, în cadrul standardelor de calitate pentru aceste servicii, se subliniază importanța ca evaluarea dezvoltării copiilor să fie realizată cu participarea lor, dar și cu implicarea părinților sau a reprezentanților legali, precum și a persoanelor relevante cu care aceștia au dezvoltat legături de atașament.
Limitări ale participării
Expresii precum “conform vârstei și stadiului de dezvoltare” sau “în funcție de cel mai bun interes” pot limita implicarea activă a copiilor și tinerilor în modelarea serviciilor.
Aceste formulări pot fi folosite pentru a justifica o participare limitată și pot submina dorința de a le oferi acestora o voce semnificativă în procesele care îi afectează direct.
Responsabilitate și utilizarea feedback-ului
Deși termenul “responsivitate” nu este explicit menționat în textul analizat, sunt prezentate prevederi care indică importanța participării și a feedback-ului copiilor și a tinerilor în procesele serviciilor sociale.
Totuși, nu sunt furnizate detalii specifice cu privire la modul în care acest feedback ar trebui să fie folosit pentru îmbunătățirea calității serviciilor.
Lipsa structurilor pentru participare
Nu există structuri clare pentru a sprijini participarea și feedback-ul copiilor și a tinerilor.
Această absență sugerează necesitatea dezvoltării de mecanisme și infrastructuri pentru a facilita implicarea activă a copiilor și tinerilor în procesele de dezvoltare a serviciilor.
În ciuda menționărilor privind participarea și feedback-ul copiilor în cadrul serviciilor sociale pentru copii și tineret, se constată că lipsesc prevederile clare și obligatorii pentru a asigura o implementare coerentă și eficientă a acestor principii. În timp ce legislația și standardele evidențiază importanța participării și a feedback-ului utilizatorilor, acestea nu oferă un cadru robust pentru a garanta o abordare activă și responsivă în dezvoltarea și furnizarea serviciilor.
Absența unei definiții clare a participării și a mecanismelor specifice pentru colectarea, utilizarea și integrarea feedback-ului copiilor și a tinerilor poate submina potențial eforturile de a face serviciile sociale mai adecvate și mai relevante pentru nevoile și preferințele copiilor și tinerilor. Expresiile vagi, cum ar fi “conform vârstei și stadiului de dezvoltare” sau “în funcție de cel mai bun interes”, pot limita gradul de implicare și influență pe care copiii și tinerii îl pot avea în procesul de luare a deciziilor.
Mai mult, lipsa unor structuri clare pentru sprijinirea participării și a feedback-ului poate submina inițiativele de a crea medii în care copiii și tinerii să se simtă într-adevăr ascultați și implicați. În comparație cu serviciile sociale pentru persoanele cu dizabilități, unde se observă un efort mai concret de a dezvolta astfel de structuri, în cazul serviciilor pentru copii și tineri, există o necesitate evidentă de dezvoltare și îmbunătățire în acest sens.
În final, în ciuda eforturilor inițiale de a îmbunătăți serviciile sociale pentru copii în România, există o mare oportunitate de a consolida și clarifica prevederile legale pentru a asigura o participare autentică, un feedback valoros și o reacție responsivă a serviciilor sociale la nevoile și preferințele copiilor. O astfel de abordare ar putea contribui la crearea unor servicii sociale mai eficiente, mai relevante și mai adaptate la realitățile și aspirațiile acestora, într-un mod cu adevărat benefic pentru întreaga societate.
Analiza pune în lumină faptul că există o nevoie evidentă de claritate și coerență în ceea ce privește modul în care participarea copiilor este încorporată în serviciile sociale. Aceasta poate servi ca un semnal de alarmă pentru asistenții sociali și pentru autorități, subliniind importanța dezvoltării de structuri și mecanisme care să permită contribuția activă a acestor grupuri în procesul decizional și în furnizarea serviciilor.
Acest material a fost dezvoltat în cadrul proiectului RESPONSIVE – Creșterea responsivității serviciilor sociale din Europa la vocea cetățenilor.
Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și o piniile exprimate aparțin, însă, exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA). Nici Uniunea Europeană și nici EACEA nu pot fi considerate răspunzătoare pentru acestea.