Analiza se concentrează pe discursurile și abordările privind serviciile sociale destinate copiilor și tinerilor, incluzând schimbările în structura serviciilor sociale, lipsa participării autentice a copiilor și tinerilor, precum și perspectiva predominantă a adulților în discursul public.
De asemenea, analiza se axează pe evaluarea conceptelor și atitudinilor legate de participare și responsivitate a serviciilor sociale.
Serviciile sociale destinate copiilor din România, începând cu anul 2000, au cunoscut schimbări semnificative și au fost făcute eforturi susținute pentru îmbunătățirea bunăstării și protecției copiilor. Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) din fiecare județ și sector, precum și Autoritatea Națională pentru Copii și Adopție (ANPDCA), au avut un rol crucial în abordarea nevoilor și drepturilor copiilor și familiilor lor.
Înainte de înființarea acestor instituții, discursul privind serviciile sociale se concentra în principal pe copiii din vechile orfelinate mari. Acestea erau cunoscute pentru condițiile precare de trai, igiena insuficientă, nutriția deficitară, accesul limitat la asistență medicală și educație, precum și lipsa îngrijirii individualizate și a sprijinului emoțional.
Cu privire la discursurile despre capacitatea de răspuns și participarea copiilor și tinerilor, există mențiuni limitate în contextul serviciilor sociale destinate acestora. Discursul se concentrează în principal pe îngrijirea fizică și condițiile de trai. Copiii și tinerii nu sunt implicați în generarea discursurilor despre dezvoltarea serviciilor sociale, iar adulții care reprezintă serviciile sociale vorbesc în numele copiilor și a tinerilor.
Echipa de cercetare identifică invizibilitatea copiilor și tinerilor în discursurile și deciziile legate de serviciile sociale. Perspectivele și opiniile adulților domină, lăsând în umbră vocile copiilor și a tinerilor. Acest lucru poate duce la o înțelegere incompletă a nevoilor și a experiențelor lor.
De asemenea, analiza se concentrează pe absența discuțiilor despre provocările și obstacolele întâmpinate de copii și tineri în procesul de luare a deciziilor legate de serviciile sociale care le sunt adresate. Acest lucru reflectă o lipsă de conștientizare și înțelegere a dificultăților lor în a se implica activ. Lipsa acestor informații poate împiedica dezvoltarea de soluții eficiente pentru a îmbunătăți participarea lor.
Într-o notă similară, analiza subliniază lipsa soluțiilor sau abordărilor pentru îmbunătățirea participării copiilor și tinerilor în procesele decizionale legate de serviciile sociale.
Câteva întrebări de reflecție:
-
Care sunt motivele pentru care observăm că discursurile privind serviciile sociale dedicate copiilor și tinerilor se concentrează predominant pe aspectele legate de îngrijirea fizică și condițiile de trai, lăsând în umbră participarea activă a acestor?
-
Care sunt motivele pentru care copiii și tinerii nu sunt implicați în procesul de definire a discursurilor referitoare la dezvoltarea serviciilor sociale menite să îi servească? Cum putem garanta o participare autentică din partea lor și o voce mai puternică în procesul de luare a deciziilor?
-
Cum putem construi servicii sociale mai receptive, care să aibă în vedere atât nevoile cât și dorințele copiilor, facilitând în același timp implicarea lor activă în procesul de dezvoltare și furnizare a acestor servicii?
În concluzie, analiza arată că serviciile sociale destinate copiilor și tinerilor din România sunt abordate dintr-o perspectivă paternalistă, ignorând perspectivele acestora.
Participarea lor este menționată doar conceptual, fără a se specifica scopul sau consecințele acesteia pentru copii și a tineri sau pentru servicii. Pentru a aborda aceste deficiențe, este necesară o schimbare în discursurile și practicile legate de serviciile sociale, asigurând participarea autentică și luând în considerare nevoile și dorințele copiilor și tinerilor în dezvoltarea și furnizarea serviciilor sociale.
Rezultatele obținute în urma acestei analize aduc o lumină asupra unor aspecte fundamentale pentru evoluția și îmbunătățirea serviciilor sociale în contextul copiilor și tinerilor vulnerabili din România. Ele reprezintă o oglindă care reflectă modul în care aceste servicii au fost abordate până acum și evidențiază zonele în care ajustări semnificative sunt necesare.
Asistenții sociali și personalul implicat în furnizarea serviciilor sociale au nevoie să privească dincolo de aspectele materiale și să exploreze dimensiuni mai profunde ale nevoilor copiilor și tinerilor. Analiza relevă o lacună în ceea ce privește participarea autentică a acestor grupuri în procesele decizionale care îi privesc direct. Această constatare este crucială pentru a transforma abordarea serviciilor sociale într-una mai empatică și mai în concordanță cu voința și dorințele copiilor și a tinerilor.
În plus, rezultatele analizei subliniază necesitatea unei schimbări de paradigme, de la o perspectivă predominant paternalistă la una care pune în prim-plan autonomia și responsabilitatea copiilor și tinerilor în propriile lor vieți oferindu-le suportul necesar în acest proces. Acest lucru nu doar că ar putea duce la îmbunătățirea eficacității serviciilor, dar ar putea contribui și la creșterea încrederii și modului în care copiii sunt pregătiți pentru o viață autonomă.
Pentru asistenții sociali și personalul implicat în furnizarea serviciilor sociale, aceste rezultate reprezintă o oportunitate de a-și recalibra abordarea și de a dezvolta competențe mai avansate în comunicarea și interacțiunea cu copiii și tinerii. Ei pot să se concentreze pe înțelegerea profundă a nevoilor, dorințelor și perspectivelor acestor grupuri și să-și ajusteze strategiile în consecință.
În esență, această analiză nu numai că aduce în prim-plan deficiențele actuale, dar oferă și un punct de plecare pentru transformarea serviciilor sociale într-un spațiu mai adaptat, mai colaborativ și mai relevant pentru nevoile reale ale copiilor și tinerilor. Este o invitație la acțiune pentru a construi servicii sociale mai umane, care să reflecte cu mai multă fidelitate dorințele și aspirațiile celor cărora li se adresează.
Acest material a fost dezvoltat în cadrul proiectului RESPONSIVE – Creșterea responsivității serviciilor sociale din Europa la vocea cetățenilor.
Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și o piniile exprimate aparțin, însă, exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA). Nici Uniunea Europeană și nici EACEA nu pot fi considerate răspunzătoare pentru acestea.