Analiza scoate în evidență schimbări semnificative în terminologie, trecând de la termeni insensibili precum “handicapat” la o limbaj mai incluziv și orientat către persoană, cum ar fi “persoană cu dizabilități” sau “persoană cu nevoi specifice”. De asemenea, se observă o tranziție de la modelul medical la modelul social, recunoscând importanța nu doar a asistenței medicale, ci și a sprijinului social și accesului la servicii sociale pentru persoanele cu dizabilități.
În peisajul românesc, discursurile s-au focalizat tot mai mult pe drepturile persoanelor cu dizabilități și pe includerea lor în societate. Adoptarea Convenției Națiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități în 2010 a avut un rol crucial în definirea acestui discurs. Cu toate acestea, sănătatea mintală continuă să fie subreprezentată în discursuri, chiar și în cadrul instituțiilor reprezentative pentru persoanele cu dizabilități.
Perspectivele exprimate în aceste discursuri sunt în principal din partea instituțiilor publice și organizațiilor neguvernamentale private care sprijină persoanele cu dizabilități. Dar nu este clar dacă aceste discursuri au fost elaborate în colaborare cu cei care folosesc efectiv serviciile în discuție. În plus, textul nu furnizează argumente specifice pentru a justifica necesitatea responsabilității sau a participării cetățenilor în dezvoltarea serviciilor sociale.
Această analiză subliniază faptul că participarea, în special a persoanelor cu dizabilități, în discursurile despre această temă, este menționată într-un comunicat de presă al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Comunicatul evidențiază ratele mai scăzute de implicare ale persoanelor cu dizabilități în comparație cu populația generală în diferite domenii, precum educația, cultura, politica și implicarea civică. Se recunoaște nevoia de a sprijini persoanele cu dizabilități în participarea lor la viața publică, însă nu se face nicio mențiune specifică despre serviciile sociale.
În contextul specific al României, discursurile sunt în mare parte orientate către drepturile persoanelor cu dizabilități, punând în umbră într-o anumită măsură atât serviciile sociale, cât și participarea beneficiarilor la realizarea modului de dezvoltare și furnizare a serviciilor sociale. Deficiențele observate includ o atenție insuficientă acordată sănătății mintale și excluderea vocii utilizatorilor de servicii din procesul de definire a discursului, ambele reprezentând lacune semnificative.
Echipa de cercetare a scos în evidență viteza redusă a modificărilor în perspectiva referitoare la persoanele cu dizabilități și la integrarea lor în procesul de dezvoltare a serviciilor sociale. În plus, au subliniat importanța unei accelerări a progresului și a unei abordări mai cuprinzătoare, care să includă aspectele legate de sănătatea mintală.
Această analiză aduce o perspectivă valoroasă pentru activitatea serviciilor sociale și eforturile asistenților sociali. Prin evidențierea schimbărilor semnificative în discursurile legate de dizabilitate și sănătatea mintală, se subliniază importanța adaptării limbajului și a perspectivelor pentru a promova incluziunea și sensibilitatea. Tranziția către un Model Social, care pune accent pe sprijinul social și accesul la servicii, subliniază necesitatea unei abordări complete și interdisciplinare în serviciile sociale. Cu toate acestea, deficitul în abordarea sănătății mintale și lipsa implicării directe a utilizatorilor serviciilor în definirea discursului reprezintă provocări semnificative.
Aceste aspecte oferă orientări semnificative pentru asistenții sociali și pentru dezvoltarea serviciilor sociale pentru a asigura că nevoile și drepturile persoanelor cu dizabilități și a celor care suferă de probleme legate de sănătate a mintală sunt abordate eficient și personalizate la nevoile fiecărei persoane.
Acest material a fost dezvoltat în cadrul proiectului RESPONSIVE – Creșterea responsivității serviciilor sociale din Europa la vocea cetățenilor.
Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și o piniile exprimate aparțin, însă, exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA). Nici Uniunea Europeană și nici E ACEA nu pot fi considerate răspunzătoare pentru acestea.