Fotografia face parte din campania: SEVA-Stop!  Sprijin#Evaluare#Verbalizare#Acceptare# noi putem interveni, noi cu voi, noi împreună! Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara


Astăzi am depus la Ministerul Muncii și Justiției Sociale (Nr 42508/25.11.2019) propunerile pentru creșterea capacității de combatere a violenței domestice #AcțiuniPentruSchimbareînViolențaDomestică


În decembrie 2018 a fost publicată ultima modificare a legislației în domeniul violenței domestice. După un efort comun, public și privat, din ultimii ani, modificările legislație au adus modificări importante în modalitatea de gestionare a cazurilor de violență domestică. Legislația aduce măsuri de emitere a ordinului de protecţie provizoriu și clarifică modalitatea în care poliția și asistenții sociali pot interveni pentru protecția imediată a victimei atunci când constată că există un risc iminent.

Noutăți aduse prin legislație

Prin ordinul de protecţie provizoriu se dispun, pentru o perioadă de 5 zile (120 de ore), una ori mai multe măsuri de protecţie:

  • evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
  • reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor în locuinţa comună;
  • obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
  • obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute.

Ordinul de protecţie provizoriu se înaintează, în termen de 24 de ore de la data emiterii, către parchet pentru confirmare. Procurorul decide cu privire la necesitatea menţinerii măsurilor de protecţie dispuse de organul de poliţie în termen de 48 de ore de la emiterea ordinului de protecţie provizoriu. Dacă se confirmă ordinul de protecție provizoriu durata acestuia se prelungește până la soluționarea, de către instanța de judecată, a cererii de emitere a unui ordin de protecție cu o durată de până la 6 luni.

Potrivit Legii nr. 217/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, victima nu are obligația de a se prezenta în fața procurorului însărcinat cu infirmarea sau confirmarea ordinului de protecție provizoriu. Nici în fața instanței de judecată, care solutionează cererea pentru emiterea unui ordin de protecție, prezența victimei nu este obligatorie. Prin urmare procurorul nu trebuie să citeze ori să dispună aducerea victimei în fața sa pentru efectuarea actelor de procedură necesare confirmării ordinului de protecție provizoriu și sesizarea instanței de judecată cu cererea pentru emiterea unui ordin de protecție cu o durată de până la 6 luni.

După publicarea oridnului de protecţie provizoriu, la 2 zile de implementare, poliția a anunțat deja că în București au fost emise 30 de ordine de protecție provizorii. În următoarele 10 zile erau anunțate de către poliție peste 150 de ordine de protecții provizorii în tară (din care 45 au fost eliberate în mediul rural). În primele 8 luni ale lui 2019, poliția română anunța faptul că că au fost emise 5.096 de ordine de protecție provizorii, dintre care 1.850 au fost transformate în ordine de protecție (…) Cea mai parte a ordinelor de protecție provizorii a fost emisă la solicitarea victimelor, 39 la solicitarea altor persoane și 53 la solicitarea altor instituții abilitate în acest sens. Din punct de vedere al locului comiterii faptei, 67% dintre ordinele de protecție provizorii au fost emise pentru fapte comise în mediul urban. În primele 8 luni ale anului, față de aceeași perioadă a anului trecut, au fost înregistrate scăderi cu peste 30% la sesizările de vătămare corporală, cu peste 5% la infracțiunile de omor și cu aproape 10% la tentativă de omor. Din punct de vedere al locului comiterii faptelor, cele mai multe infracțiuni (77%) s-au comis la domiciliul subiecților (Sursa).

Ce nu ne spun datele statistice ale poliției? Cifrele publicate de către poliție nu ne spun:

    • ce s-a întâmplat cu femeile victimele ale violenței pentru care a fost eliberat ordinul de protecție provizoriu și ce s-a întâmplat după ce agresorul a revenit în spațiul familiei;
    • care este motivul pentru care a scăzut cu peste 30% sesizările de vătămare corporală;
    • care au fost măsurile de protecție a victimelor, măsuri care au însoțit ordinul de protecție provizoriu și care au fost acțiunile și suportul oferit pentru schimbarea comportamentelor violente;

Violența domestică nu poate fi rezolvată doar prin ordinul de protecție. De altfel, în baza evidențelor urmărite în alte țări, utilizarea doar a ordinului de protecție ca măsură de protecție crește riscurile pentru victimă și pentru copiii acesteia. Dacă autoritățile locale nu vor avea capacitatea de intervenție, eficiența intervenției nu va exista.

Pentru ca intervenția de urgență în cazurile de violență domestică să aibă eficiență în practică, este esențială acțiunea consiliilor locale pentru înființarea echipelor mobile. Dar consiliile locale au nevoie de resurse umane, materiale, financiare necesare unei intervenții de urgență.

Este important de știut că din echipa mobilă face parte personal din cadrul serviciului public de asistență socială, iar activitatea echipei mobile este coordonată de reprezentantul serviciului public de asistență socială.


Propuneri pentru creșterea capacității de combatere a violenței domestice

#AcțiuniPentruSchimbareînViolențaDomestică

Pentru ca mecanismul de protecție a victimelor în cazul violenței și împiedicarea repetării actelor de violență să nu rămână doar pe hârtie și să atingul scopul, Centrul de Formare Continuă și Evaluarea Competențelor (CFCECAS) recomandă ca în următoarea perioadă să fie vizate următoarele măsuri:

1. Angajarea suplimentară a cel puțin un asistent social în cadrul fiecărui serviciu public de asistență socială pentru echipa mobilă de intervenție

În baza analizei realizate de către CFCECAS în perioada ianuarie – septembrie 2019 privind deciziile consiliilor locale se constată că numirea membrilor echipei s-a făcut din rândul angajaților existenți, adaugându-se responsabilități la o fisă a postului deja încărcată sau dislocând din rândul personalului deja insuficient. Mai mult, din deciziile consiliilor locale se constată că multe dintre persoanele numite în echipa mobilă de intervenție nu dețin profesia de asistent social și prin urmare nu au competențele fundamentele de analiză și intervenție în cazuri de urgență.

Progresul unei societăți se vede în schimbările esențiale pe care le face pentru oameni. Violența domestică în România face ravagii din generație în generație – ne lasă urme în minte, în suflet, în trupuri, în însăși viața noastră. Din generație în generație transferăm modelul educației și al comunicării prin violență. Oamenii răniți vor răni alți oameni. Până când vom fi ignoranți? Schimbarea presupune efortul fiecăruia. Al meu, al tău, al parlamentarilor, al autorităților de la nivel național și local. Este necesar să gândim strategii, să investim timp și să realizăm o abordare eficientă a acestei problematici. Este timpul să nu tratăm doar efectul, ci mai ales cauza. 

(Gabriela Giuvlete, Asistent social, DGPASC Brașov, Campania pentru creșterea capacității de combatere a violenței domestice  #AcțiuniPentruSchimbareînViolențaDomestică, CFCECAS, 2019)

 

2. Formarea asistenților sociali din cadrul echipelor mobile în programe de formare comună cu ceilalți specialiști implicați în intervenția de urgență în cazurile de violență domestică

În baza analizei realizate de către CFCECAS în perioada ianuarie – septembrie 2019 se constată că personalul numit în echipele mobile de intervenție nu a beneficiat de formare profesională continuă la preluarea acestei responsabilități. Pentru a evalua și interveni în situații de urgență este nevoie de un pachet complex de abilități.  

Formare profesională continuă și specifică intervenției în cazurile de violență în familie pentru asistenți sociali, psihologi/psihoterapeuți și polițiști. România se confruntă în acest moment cu o criză a personalului specializat din serviciile de intervenție imediată în cazuri de violență în familie și violență de gen. Nivelul de deprofesionalizare a ajuns la un nivel alarmant și doar anul acesta cazul adopției Sorinei, cazul Caracal și altele care au ținut primele pagini ale ziarelor ne-au arătat faptul că nu mai avem expertiza necesară unei intervenții integrate care să țină cont atât de apărarea drepturilor persoanelor vătămate, dar și de contextul socio-economic și psihologic al celor pe care statul, teoretic, încearcă să-i ajute, nu să-i retraumatizeze. Lipsa unor programe de pregătire profesională continuă, adaptate real fenomenelor de abuz duce la eșecul statului de a interveni coerent și eficient în salvarea de vieți omenești.

(Simona Voicescu – www.necuvinte.ro – Director Executiv Asociația Necuvinte, Campania pentru creșterea capacității de combatere a violenței domestice #AcțiuniPentruSchimbareînViolențaDomestică, CFCECAS, 2019)

 

3. Formare polițiștilor, a judecătorilor, și a procurorilor pentru a crește competențe profesionale a acestora de a acționa cu eficiență maximă în reducerea violenței domestice

Documentând în ultimul an subiectul violenței în familie, am înțeles de la oamenii care lucrează direct cu femei, bărbați sau copii care au trecut prin situații abuzive, că e nevoie de un proces concret prin care ei să învețe ce este violența în familie, ce înseamnă să fii victimă și să trăiești zi de zi purtând în spate traume complexe. Fie că sunt asistenți sociali, psihologi, polițiști sau profesioniști din justiție, fiecare are nevoie să se specializeze ca să gestioneze eficient și corect cazuri de violență în familie. Asta va însemna mai puțină re-victimizare a victimelor și copii și femei mai bine protejați de violență extremă sau traume pe termen lung.

(Oana Sandu, reporter DoR, specializată pe violență în familie – https://www.dor.ro/violenta/ – Campania pentru creșterea capacității de combatere a violenței domestice #AcțiuniPentruSchimbareînViolențaDomestică, CFCECAS, 2019)

 

4. Creșterea capacității administrației publice locale de a dezvolta servicii de consiliere a victimelor și a agresorilor, precum și de a înființa adăposturi pentru victimele violenței domestice, dar și pentru agresori pe perioada în care este în activ ordinul de protecție

În aceste zile se vorbește mult despre resurse financiare limitate, despre investiții făcute bine și strategic, în ce domenii de activitate să crească investițiile și în ce domenii să scadă sau să rămână constante. Este bine cunoscut faptuI că, în România, asistența socială este subfinanțată, în general. Este timpul ca factorii de decizie de la nivel central și local să acorde o atenție sporită nevoilor reale ale  comunităților, să cunoască realitatea, să conștientizeze nevoile și să își asume schimbările. Toți cetățenii trebuie să aibă șanse reale și egale la integrare/reintegrare socială și la o viață normală!

(Laura Andreș, Asistent Social, Președinte – Oaza Charity, Campania pentru creșterea capacității de combatere a violenței domestice #AcțiuniPentruSchimbareînViolențaDomestică, CFCECAS, 2019)

 

5. Investiția într-o abordare integrată a suportului oferit pentru protecție a victimelor în cazul violenței și împiedicarea repetării actelor de violență

Finanțarea și colaborarea – două elemente esențiale pentru combaterea violenței împotriva femeilor. Ne străduim să combatem violența împotriva femeii de ani de zile. Am făcut pași importanți în ceea ce privește cadrul legislativ, dar avem nevoie ca aceștia să fie implementați corect și cu responsabilitate. Avem nevoie de fonduri și de centre de urgență pentru victime. Avem nevoie de specialiști bine pregătiți, de campanii de conștientizare reale, nu doar de pliante informative. Dar dincolo de orice, avem nevoie de colaborare și comunicare interinstituțională, între toți actorii implicați în acest demers, fie că vorbim despre mai multe ministere, despre autorități naționale sau despre organizații. Este momentul ca atenția să fie redirecționată către alocarea de fonduri, gestionarea lor în mod eficient, oameni pregătiți să intervină, cu empatie și cu respect, capabili să găsească cele mai bune soluții pentru situațiile dificile.

(Oana Bîzgan, Deputat – www.oanabizgan.com – Campania pentru creșterea capacității de combatere a violenței domestice #AcțiuniPentruSchimbareînViolențaDomestică, CFCECAS, 2019)

Lucrez cu familii marginalizate sau care se află în riscul marginalizării de ani buni. Îmi dau seama că violența domestică se ascunde în aceste familii, se auto-întreține, se hrănește din zbuciumul pentru resursele zilnice, se insinuează în relații și se transmite ca o moștenire generațiilor următoare. Noi, cei care lucrăm cu familii care se confruntă cu efectele sărăciei, suntem obligați să respectăm legislația în baza căreia acordăm suport financiar și material, suntem ocupați să răspundem pentru fiecare ban cheltuit și astfel, lucrând mult prea mult să pregătim documentația cerută, avem toate șansele să scăpăm din vedere oamenii, problemele reale, nevoile lor profunde…Mi se pare extrem de important ca aceste familii să fie abordate într-un sistem integrat, da, să fie sprijinite financiar conform legii, dar să fie văzute sistemic, o intervenție care necesită evaluare și intervenție pe toate „teritoriile” disfuncționale. Mai ales atunci când familia se confurntă cu forme de violență manifestată în interiorul ei…

(Carmen Ciornei, Asistent Social, Șef Serviciu la Direcția de Asistență Socială și Medicală Cluj Napoca – Campania pentru creșterea capacității de combatere a violenței domestice #AcțiuniPentruSchimbareînViolențaDomestică, CFCECAS, 2019)

 

6. Schimbarea modului în care este creat suportul pentru victimele violenței domestice

Crearea conceptului serviciilor de suport utilizând feedback-ul femeilor care au trecut prin experiența abuzului în familie și care au beneficiat la un moment dat de una sau mai multe forme de suport. Acest grup de feedback poate oferi informații valoroase privind modul în care suportul ar trebui oferit pentru a avea impact și pentru a ajuta real persoanele care se află într-o situație de risc. Prin această abordare este recunoscut faptul că atât specialiștii, cât și persoanele care au beneficiat de suportul unui serviciu au o contribuție esențială în crearea celui mai potrivit răspuns. Perspectiva persoanei care a beneficiat de suport este esențială în procesul de dezvoltare sau remodelare a serviciilor de suport. De aceea, serviciile sociale pot crea un grup din care să facă parte persoane care au fost victime ale violenței în familie și care au beneficiat de o formă sau mai multe forme de suport. Grupul poate oferi feedback asupra tipului de suport necesar și a modului în care să fie oferit pentru a avea impact pozitiv în viața victimelor violenței. Persoanele membre ale grupului de feedback pot fi implicate într-o serie de activități precum: participarea la întâlnirile de lucru din cadrul serviciului social, oferirea feedback-ului asupra materialelor de lucru și a resurselor folosite în procesul de asistare a victimelor sau stabilirea modului în care poate fi îmbunătățită și modelată conștientizarea existenței unor astfel de servicii pentru a deveni cunoscute și accesibile persoanelor care trec prin experiențe asemănătoare. Acest lucru se dovedește extrem de valoros în stabilirea modelului de intervenție și în evaluarea serviciului.

(Teodora Dobre, Asistent social, Asistent social, Action for Change, Serviciul pilot pentru dezvoltarea serviciilor de asistență a victimelor violenței domestice – Campania pentru creșterea capacității de combatere a violenței domestice #AcțiuniPentruSchimbareînViolențaDomestică, CFCECAS, 2019)

 

7. Introducerea sistemului electronic de supraveghere și dezvoltarea servicilor de consiliere pentru agresori cu scopul de a împiedica repetarea actelor de violență

O abordare coerentă a fenomenului violenței asupra femeii implică identificarea, înțelegerea și diminuarea progresivă a factorilor care pot genera comportamente violente. Intervențiile pentru diminuarea acestor comportamentelor pot fi realizate utilizând diverse planuri de interventie: biologic, psihologic și social.

(Lucian Caciamac, CFCECAS, Asistent Social, Expert în asistența victimelor violenței domestice și consilierea agresorilor-Campania pentru creșterea capacității de combatere a violenței domestice #AcțiuniPentruSchimbareînViolențaDomestică, CFCECAS, 2019)

 

8. Creșterea campaniilor de informare și conștientizare a populației privind violența domestică 

Nu poți avea acces la un serviciu dacă nu știi că el există sau, dacă nu ai conștientizat că ai avea nevoie de acesta. Lipsa informației în ceea ce privește violența domestică constituie o barieră importantă în recunoașterea, identificarea, intervenția necesară sprijinirii victimelor violenței domestice. Mult așteptata modificare a legislației privind fenomenul violenței domestice produce deja rezultate pe termen scurt, urmând ca anul viitor specialiștii să se poată pronunța și despre rezultatele pe termen mediu și lung. Ce s-a dovedit în această perioadă, este faptul că fenomenul violenței domestice este unul amplu și complex, iar campaniile de informare și conștientizare nu sunt niciodată suficiente. A vorbi despre violență domestică, nu este niciodată prea mult! Informarea populației despre modificările aduse prin legislație, despre drepturile și obligațiile pe care le au, despre spiritul civic de care ar trebui să dea dovadă pentru a sesiza orice formă de violență domestică întâlnită, despre modalitatea de sesizare a organelor competente în timp util, despre existența specialiștilor și serviciilor acordate, este imperios necesară.

(ESZTERO Emese, Asistent Social, Șef serviciu Management de Caz pentru Copil și Familie din cadrul Direcției de Asistență Socială a Municipiului Timișoara – Campania pentru creșterea capacității de combatere a violenței domestice #AcțiuniPentruSchimbareînViolențaDomestică, CFCECAS, 2019)

La sate, violenţa domestică, în multele ei forme, există la fel ca la oraş, doar că la ţară femeile de cele mai multe ori îşi pleacă privirea şi merg mai departe. Astfel de campanii mari de luptă împotriva violenţei domestice ar trebui să ajungă peste tot. Şi în comunele în care e un singur asistent social la mii de oameni, în comunele cu multe sate în care din păcate oamenii devin tot mai indiferenţi la ceea ce se întâmplă în casa de lângă ei. Foarte multe femei nu ştiu că violenţa domestică nu înseamnă doar bătaie, o palmă, un pumn, un ochi vânăt, foarte multe femei nu ştiu că tot violenţă domestică e şi când soţul încasează toţi banii şi el e mare gospodar al casei, iar femeia trage din greu fără suport sau valorizare.

(Ioana Vladimirescu, redactor Cotidianul Informaţia Zilei Satu Mare, realizator emisiuni Informaţia TV – www.informatia-zilei.ro/sm/www.informatiatv.ro – Campania pentru creșterea capacității de combatere a violenței domestice #AcțiuniPentruSchimbareînViolențaDomestică, CFCECAS, 2019)

Este nevoie ca fiecare dintre noi să contribuim la dezvoltarea serviciilor sociale pentru victimele violenței domestice. Avem nevoie să fim oameni, să empatizăm și să conștientizăm: riscul, lipsa de informare, de specialisti în domeniul violenței domestice, de servicii de suport, de educație și de legislație în domeniu!

(Corina Marina Mocănescu, Asistent Social, Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) Târgoviște – Campania pentru creșterea capacității de combatere a violenței domestice #AcțiuniPentruSchimbareînViolențaDomestică, CFCECAS, 2019)

 

9. Educarea copiilor în spiritul egalității de gen și respectării drepturilor omului pentru a construi o societate cu zero toleranță la violență domestică

România a făcut progrese în ceea ce privește legislația împotriva violenței în familie, avem încă multiple carențe la acoperirea serviciilor de suport pentru victime și la calitatea acestora, dar unde simt că eșuăm an de an este în formarea viitorilor cetățeni și profesioniști care să fie echipați să recunoască multiplele forme de violență din societatea noastră, să reacționeze, să sancționeze să sprijine și să nu judece victimele. Încă trăim într-o țară în care victima este constant întrebată atât de apropiați cât și de profesioniștii din poliție, justiție sau medicină cu care se întâlnește- „de ce a stat”. Încă nu ne întrebăm „de ce dăm” și cum putem să lucrăm cu cauzele care duc la violență. Cum putem să împuternicim victimele nu să le culpabilizăm. Schimbarea se va petrece la nivel profund o dată cu educarea noilor generații și cu asumarea misiunii de către Ministerului Educației

(Ana Maria Ciobanu, Reporter DoR și Școala9 – www.scoala9.ro , www.dor.ro – Campania pentru creșterea capacității de combatere a violenței domestice #AcțiuniPentruSchimbareînViolențaDomestică, CFCECAS, 2019)

10. Investiția în educația pentru egalitatea de drept şi de fapt între femei şi bărbaţi este o necesitate în prevenirea violenţei împotriva femeilor

Dacă vrem să știm căt de civilizat este un popor trebuie să ne uităm cum își tratează femeile! Abordarea violenței este complexă. Violența este o realitate a naturii umane și asta o dovedește permanența sa în istoria umanității. Omul creează mai ușor relații de dominare și control, decât cele de cooperare și parteneriat. Majoritatea analizelor demonstrează ideea că agresivitatea ţine de instinct, în timp ce violenţa ţine de cultură, de educaţie. De aceea, sintagma „eradicarea violenței” este improprie. Ceea ce trebuie să se schimbe este atitudinea față de violență, și formularea unui răspuns ferm: ”nu, violenței”! DGASPC Sibiu spune răspicat: NU VIOLENȚEI! Realizarea egalităţii de drept şi de fapt între femei şi bărbaţi este cheia de boltă în prevenirea violenţei împotriva femeilor. Este dovedit că societățile caracterizate prin educație pentru egalitatea de drept şi de fapt între femei şi bărbaţi, au succes în combaterea violenței. De aceea, mă întreb: alegem să fim un popor civilizat, să construim o societate care educă și promovează egalitatea de gen?

(Laura Vîlsan, Director General, DGASPC Sibiu – Campania pentru creșterea capacității de combatere a violenței domestice #AcțiuniPentruSchimbareînViolențaDomestică, CFCECAS, 2019)


 

One Reply to “Propuneri pentru creșterea capacității de combatere a violenței domestice #AcțiuniPentruSchimbareînViolențaDomestică”

Comments are closed.