25 noiembrie 2019 – Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței asupra Femeilor

Campanie de promovare

Propuneri pentru creșterea capacității de combatere a violenței domestice și de asistență a victimelor

Aceste propuneri vor fi depuse astăzi la Ministerul Muncii și Protecției Sociale 

#ActiuniPentruSchimbare_ViolentaDomestica 

 


Astăzi se încheie campania pentru creșterea capacității de combatere a violenței domestice și de asistență a victimelor derulată de către CFCECAS în perioada 01-25 noiembrie 2019. 

Mai jos găsiți mesajele promovate.

#Importanța campaniilor de informare și conștientizare a populației privind fenomenul violenței domestice #împreună SEVA putea interveni!

Nu poți avea acces la un serviciu dacă nu știi că el există sau, dacă nu ai conștientizat că ai avea nevoie de acesta. Lipsa informației în ceea ce privește violența domestică constituie o barieră importantă în recunoașterea, identificarea, intervenția necesară sprijinirii victimelor violenței domestice.

Mult așteptata modificare a legislației privind fenomenul violenței domestice produce deja rezultate pe termen scurt, urmând ca anul viitor specialiștii să se poată pronunța și despre rezultatele pe termen mediu și lung. Ce s-a dovedit în această perioadă, este faptul că fenomenul violenței domestice este unul amplu și complex, iar campaniile de informare și conștientizare nu sunt niciodată suficiente. A vorbi despre violență domestică, nu este niciodată prea mult! Informarea populației despre modificările aduse prin legislație, despre drepturile și obligațiile pe care le au, despre spiritul civic de care ar trebui să dea dovadă pentru a sesiza orice formă de violență domestică întâlnită, despre modalitatea de sesizare a organelor competente în timp util, despre existența specialiștilor și serviciilor acordate, este imperios necesară.

Implicarea specialiștilor din toate domeniile în campanii de informare a comunității este un prim pas, absolut necesar pentru identificarea persoanelor, victime ale violenței domestice, dar și agresori. Necesitatea informării comunității despre tipurile de violență, în speță cea psihologică, a determinat Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara să marcheze Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței asupra femeii din 25 noiembrie, printr-o acțiune menită a sensibiliza populația asupra femeilor care sunt victime ale violenței psihologice, fără să știe că pot cere și primi ajutor.

Masca albă purtată de participanți la Marsul Mut simbolizează ascunderea rănilor provocate de umilință și suferință psihică cu urme, răni adânci și nevăzute, ani la rând. Această mască poate fi dată jos dacă informația ajunge la ele, la cercul de cunoștințe/colegi/prieteni, la locurile lor de muncă, la membri familiei extinse, la specialiști din cabinetele medicale, școli, poliție, justiție, asistență socială. E primă etapă în lupta împotriva violenței domestice, ce nu poate fi sărită pentru a se putea interveni de către specialiști, cu efecte pe termen mediu și lung în viețile familiilor și implicit, pentru bunăstarea comunității. Fără acest lucru, persoanele abuzate nu pot beneficia de serviciile sociale integrate (Echipa Mobilă de Intervenție în Situații de Urgență, Centrele de Zi pentru Victime și Agresori, Centrele rezidențiale).

Timișoara spune NU violenței domestice! și îndeamnă femeile pentru a “Lasă masca jos! Violența psihologică nu se vede, dar lasă urme adânci! Lasă cicatrici! Provoacă răni! Oprește Violența! Viața este frumoasă, merită trăită!”

SEVA-Stop!

Sprijin#Evaluare#Verbalizare#Acceptare# noi putem interveni, noi cu voi, noi împreună!

ESZTERO Emese – șef serviciu Management de Caz pentru Copil și Familie din cadrul Direcției de Asistență Socială a Municipiului Timișoara, Manager proiect ”SEVA-STOP! Eliminăm violența și agresivitatea


 

Corina Marina Mocănescu, Asistent Social, Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) Târgoviște

Lucrez în UPU de 8 ani, iar de 4 ani sunt asistent social și recunosc faptul că, având în vedere numeroasele cazuri și diversele patologii, uneori trebuie să lupți cu tine însuți și șa ai ” sange rece” pentru a salva viața unui om sau pentru a alege varianta cea mai buna pentru momentul de rascruce în care se află; iar stresul, lipsa de timp și volumul imens de munca te transformă uneori într-un robot… Trebuie sa luptăm împotriva acestor factori, sa nu ne transformăm în victimele indiferenței și să nu uitam să fim oameni!

Mă alătur campaniei de combatere a violenței domestice și vreau să transmit tuturor mesajul urmator “Și TU poți deveni oricând o victimă a violenței domestice, poate chiar atunci cand te aștepți mai puțin!

Este nevoie ca fiecare dintre noi să contribuim la dezvoltarea serviciilor sociale pentru victimele violenței domestice, constientizând ca o putem face prin simplul fapt de a nu uita sa fim oameni și de a oferi suport emoțional victimelor! Încearcă să trăiești pentru un moment în locul victimei violenței domestice și poate vei realiza nevoile acesteia: lipsa de specialiști în domeniu, de servicii sociale adecvate sau de legislatie care nu este pusă încă în practică! Este cel mai ușor și cel mai comod să judecăm și să acuzăm, devenind astfel posibil agresori! Dar haideți să realizăm că suntem cu toții victime într-un fel sau altul și să luptăm împreună împotriva abuzului, violenței de orice fel și pentru schimbare! Avem nevoie să fim oameni, să empatizăm și să conștientizăm: riscul, lipsa de informare, de specialisti în domeniul violenței domestice, de servicii de suport, de educație și de legislație în domeniu!


Carmen Ciornei, Asistent Social, Șef Serviciu la Direcția de Asistență Socială și Medicală Cluj Napoca

Lucrez cu familii marginalizate sau care se află în riscul marginalizării de ani buni. Îmi dau seama că violența domestică se ascunde în aceste familii, se auto-întreține, se hrănește din zbuciumul pentru resursele zilnice, se insinuează în relații și se transmite ca o moștenire generațiilor următoare.

Noi, cei care lucrăm cu familii care se confruntă cu efectele sărăciei, suntem obligați să respectăm legislația în baza căreia acordăm suport financiar și material, suntem ocupați să răspundem pentru fiecare ban cheltuit și astfel, lucrând mult prea mult să pregătim documentația cerută, avem toate șansele să scăpăm din vedere oamenii, problemele reale, nevoile lor profunde…

Mi se pare extrem de important ca aceste familii să fie abordate într-un sistem integrat, da, să fie sprijinite financiar conform legii, dar să fie văzute sistemic, o intervenție care necesită evaluare și intervenție pe toate „teritoriile” disfuncționale. Mai ales atunci când familia se confurntă cu forme de violență manifestată în interiorul ei….


Laura Andreș, Asistent Social, Președinte – Oaza Charity

Înființarea unor servicii centrate pe nevoile victimelor violenței domestice, atât a refugiilor, a locuințelor protejate pentru victime, cât și angajarea specialiștilor cu pregătire în domeniu. 

În aceste zile se vorbește mult despre resurse financiare limitate, despre investiții făcute bine și strategic, în ce domenii de activitate să crească investițiile și în ce domenii să scadă sau să rămână constante. Este bine cunoscut faptuI că, în România, asistența socială este subfinanțată, în general. Este timpul ca factorii de decizie de la nivel central și local să acorde o atenție sporită nevoilor reale ale  comunităților, să cunoască realitatea, să conștientizeze nevoile și să își asume schimbările. Toți cetățenii trebuie să aibă șanse reale și egale la integrare/reintegrare socială și la o viață normală!

Învestiția în oameni este o investiție pentru generațiile care urmează. Și victimele violenței domestice sunt cetățenii țării noastre, parte integrantă a comunităților în care trăim. Si ele contează!


Ioana Vladimirescu, redactor Cotidianul Informaţia Zilei Satu Mare, realizator emisiuni Informaţia TV

www.informatia-zilei.ro/sm/
www.informatiatv.ro

La sate, violenţa domestică, în multele ei forme, există la fel ca la oraş, doar că la ţară femeile de cele mai multe ori îşi pleacă privirea şi merg mai departe.

Consider că violenţa domestică este, din păcate, un subiect tabu în mediul rural. La sate, violenţa domestică, în multele ei forme, există la fel ca la oraş, doar că la ţară femeile de cele mai multe ori îşi pleacă privirea şi merg mai departe. Astfel de campanii mari de luptă împotriva violenţei domestice ar trebui să ajungă peste tot. Şi în comunele în care e un singur asistent social la mii de oameni, în comunele cu multe sate în care din păcate oamenii devin tot mai indiferenţi la ceea ce se întâmplă în casa de lângă ei.

 Foarte multe femei nu ştiu că violenţa domestică nu înseamnă doar bătaie, o palmă, un pumn, un ochi vânăt, foarte multe femei nu ştiu că tot violenţă domestică e şi când soţul încasează toţi banii şi el e mare gospodar al casei, iar femeia trage din greu fără suport sau valorizare.

Desigur, e absolut necesar să existe fonduri pentru a pregăti specialişti care să poată aborda fenomenul violenţei domestice, bani pentru a construi adăposturi pentru victimele violenţei domestice. Şi, mai mult decât atât, e nevoie de acţiune pentru a ajunge chiar şi în cele mai mici sate din toate colţurile României pentru a arată ce haine “îmbracă” violenţa domestică şi câte feţe poate ea avea…


Oana Sandu, reporter DoR, specializată pe violență în familie

https://www.dor.ro/violenta/

Specializarea asistenților sociali, psihologilor, polițiștilor, avocaților, procurorilor și judecătorilor care lucrează în cazuri de violență în familie

Documentând în ultimul an subiectul violenței în familie, am înțeles de la oamenii care lucrează direct cu femei, bărbați sau copii care au trecut prin situații abuzive, că e nevoie de un proces concret prin care ei să învețe ce este violența în familie, ce înseamnă să fii victimă și să trăiești zi de zi purtând în spate traume complexe. Fie că sunt asistenți sociali, psihologi, polițiști sau profesioniști din justiție, fiecare are nevoie să se specializeze ca să gestioneze eficient și corect cazuri de violență în familie. Asta va însemna mai puțină re-victimizare a victimelor și copii și femei mai bine protejați de violență extremă sau traume pe termen lung.


Lucian Caciamac, CFCECAS, Asistent Social

Expert în asistența victimelor violenței domestice și consilierea agresorilor

Să vorbești despre nesiguranță, cu încredere

O abordare coerentă a fenomenului violenței asupra femeii implică identificarea, înțelegerea și diminuarea progresivă a factorilor care pot genera comportamente violente. Intervențiile pentru diminuarea acestor comportamentelor pot fi realizate utilizând diverse planuri de interventie: biologic, psihologic și social. În serviciile oferite de către asistentului social agresorului, atunci când scopul este asistența sau suportul pentru schimbare, pot fi utilizate metode și tehnici specifice. O să exemplific cu unele dintre cele pe care eu le-am utilizat eu: tehnica narativa și cea a întrebărilor de reflecție (pot fi utilizate cu real folos in interventiile individuale). Pentru a detalia aceste tehnici și a le demonstra eficiența în practica profesională, vă aștept la cursurile de formare și la programele de supervizare pe care le derulăm pentru specialiștii care lucreaza cu agresori.


Ana Maria Ciobanu, Reporter DoR și Școala9

www.scoala9.ro , www.dor.ro

Educarea copiilor în spiritul egalității de gen și respectării drepturilor omului pentru a construi o societate cu zero toleranță la violență domestică

România a făcut progrese în ceea ce privește legislația împotriva violenței în familie, avem încă multiple carențe la acoperirea serviciilor de suport pentru victime și la calitatea acestora, dar unde simt că eșuăm an de an este în formarea viitorilor cetățeni și profesioniști care să fie echipați să recunoască multiplele forme de violență din societatea noastră, să reacționeze, să sancționeze să sprijine și să nu judece victimele. Încă trăim într-o țară în care victima este constant întrebată atât de apropiați cât și de profesioniștii din poliție, justiție sau medicină cu care se întâlnește- „de ce a stat”. Încă nu ne întrebăm „de ce dăm” și cum putem să lucrăm cu cauzele care duc la violență. Cum putem să împuternicim victimele nu să le culpabilizăm. Schimbarea se va petrece la nivel profund o dată cu educarea noilor generații și cu asumarea misiunii de către Ministerului Educației


Oana Bîzgan, Deputat

www.oanabizgan.com

Finanțarea și colaborarea – două elemente esențiale pentru combaterea violenței împotriva femeilor

Ne străduim să combatem violența împotriva femeii de ani de zile. Am făcut pași importanți în ceea ce privește cadrul legislativ, dar avem nevoie ca aceștia să fie implementați corect și cu responsabilitate. Avem nevoie de fonduri și de centre de urgență pentru victime. Avem nevoie de specialiști bine pregătiți, de campanii de conștientizare reale, nu doar de pliante informative. Dar dincolo de orice, avem nevoie de colaborare și comunicare interinstituțională, între toți actorii implicați în acest demers, fie că vorbim despre mai multe ministere, despre autorități naționale sau despre organizații. Este momentul ca atenția să fie redirecționată către alocarea de fonduri, gestionarea lor în mod eficient, oameni pregătiți să intervină, cu empatie și cu respect, capabili să găsească cele mai bune soluții pentru situațiile dificile.

Indiferența nu doar că ucide și pune în pericol viețile a mii de femei anual, dar și costă. România pierde peste 10 miliarde de euro anual – costurile asociate cu violența domestică.

Cred cu tărie că violența nu ne definește ca nație și că împreună putem dovedi acest lucru. Este vorba doar despre voință și despre responsabilitate.


Simona Voicescu

Director Executiv Asociația Necuvinte

www.necuvinte.ro

Formare profesională continuă și specifică intervenției în cazurile de violență în familie pentru asistenți sociali, psihologi/psihoterapeuți și polițiști

România se confruntă în acest moment cu o criză a personalului specializat din serviciile de intervenție imediată în cazuri de violență în familie și violență de gen. Nivelul de deprofesionalizare a ajuns la un nivel alarmant și doar anul acesta cazul adopției Sorinei, cazul Caracal și altele care au ținut primele pagini ale ziarelor ne-au arătat faptul că nu mai avem expertiza necesară unei intervenții integrate care să țină cont atât de apărarea drepturilor persoanelor vătămate, dar și de contextul socio-economic și psihologic al celor pe care statul, teoretic, încearcă să-i ajute, nu să-i retraumatizeze.

Lipsa unor programe de pregătire profesională continuă, adaptate real fenomenelor de abuz duce la eșecul statului de a interveni coerent și eficient în salvarea de vieți omenești.


Teodora Dobre, Asistent social, Asistent social, Action for Change, Serviciul pilot pentru dezvoltarea serviciilor de asistență a victimelor violenței domestice

Crearea conceptului serviciilor de suport utilizând feedback-ul femeilor care au trecut prin experiența abuzului în familie și care au beneficiat la un moment dat de una sau mai multe forme de suport.

Acest grup de feedback poate oferi informații valoroase privind modul în care suportul ar trebui oferit pentru a avea impact și pentru a ajuta real persoanele care se află într-o situație de risc.

Prin această abordare este recunoscut faptul că atât specialiștii, cât și persoanele care au beneficiat de suportul unui serviciu au o contribuție esențială în crearea celui mai potrivit răspuns.

Perspectiva persoanei care a beneficiat de suport este esențială în procesul de dezvoltare sau remodelare a serviciilor de suport. De aceea, serviciile sociale pot crea un grup din care să facă parte persoane care au fost victime ale violenței în familie și care au beneficiat de o formă sau mai multe forme de suport.

Grupul poate oferi feedback asupra tipului de suport necesar și a modului în care să fie oferit pentru a avea impact pozitiv în viața victimelor violenței. Persoanele membre ale grupului de feedback pot fi implicate într-o serie de activități precum: participarea la întâlnirile de lucru din cadrul serviciului social, oferirea feedback-ului asupra materialelor de lucru și a resurselor folosite în procesul de asistare a victimelor sau stabilirea modului în care poate fi îmbunătățită și modelată conștientizarea existenței unor astfel de servicii pentru a deveni cunoscute și accesibile persoanelor care trec prin experiențe asemănătoare.

Acest lucru se dovedește extrem de valoros în stabilirea modelului de intervenție și în evaluarea serviciului.


Gabriela Giuvlete, Asistent social, DGPASC Brașov

E timpul să rupem lanțul! E timpul să gândim și să investim în strategii care rup lanțul violenței!

Progresul unei societăți se vede în schimbările esențiale pe care le face pentru oameni.

Violența domestică în România face ravagii din generație în generație – ne lasă urme în minte, în suflet, în trupuri, în însăși viața noastră. Din generație în generație transferăm modelul educației și al comunicării prin violență. Oamenii răniți vor răni alți oameni.

Până când vom fi ignoranți?

Schimbarea presupune efortul fiecăruia. Al meu, al tău, al parlamentarilor, al autorităților de la nivel național și local. Este necesar să gândim strategii, să investim timp și să realizăm o abordare eficientă a acestei problematici.

Este timpul să nu tratăm doar efectul, ci mai ales cauza. 

Vă propun fiecăruia și îndemn fiecare generație să vadă și să acționeze împotriva violenței dintr-un alt unghi. Ce spuneți de unghiul corect? Acela în care gândim și să investim în strategii care rup lanțul violenței din viața fiecăruia dintre noi.


Laura Vîlsan, Director General, DGASPC SIbiu

Investiția în educația pentru egalitatea de drept şi de fapt între femei şi bărbaţi este o necesitate și este cheia de boltă în prevenirea violenţei împotriva femeilor!

Dacă vrem să știm căt de civilizat este un popor trebuie să ne uităm cum își tratează femeile! Abordarea violenței este complexă. Violența este o realitate a naturii umane și asta o dovedește permanența sa în istoria umanității. Omul creează mai ușor relații de dominare și control, decât cele de cooperare și parteneriat. Majoritatea analizelor demonstrează ideea că agresivitatea ţine de instinct, în timp ce violenţa ţine de cultură, de educaţie.

De aceea, sintagma „eradicarea violenței” este improprie. Ceea ce trebuie să se schimbe este atitudinea față de violență, și formularea unui răspuns ferm: ”nu, violenței”! DGASPC Sibiu spune răspicat: NU VIOLENȚEI!

Realizarea egalităţii de drept şi de fapt între femei şi bărbaţi este cheia de boltă în prevenirea violenţei împotriva femeilor.

Este dovedit că societățile caracterizate prin educație pentru egalitatea de drept şi de fapt între femei şi bărbaţi, au succes în combaterea violenței. De aceea, mă întreb: alegem să fim un popor civilizat, să construim o societate care educă și promovează egalitatea de gen?


Despre campania #ActiuniPentruSchimbare_ViolentaDomestica 

Din 2003, de la prima lege aprobată pentru combaterea violenței domestice, România a trecut prin schimbări legislative majore. Cu toate acestea, crearea unui suport real pentru victimele violenței domestice se lasă așteptat.

Ultimele modificări legislative legate de ordinul de protecție provizoriu și intervenția echipei formate din polițiști și asistenți sociali nu sunt susținute de o bugetare potrivită pentru angajarea și formarea specialiștilor, dar și pentru dezvoltarea centrelor și a serviciilor de suport. Încă se fac eforturi mari pentru dezvoltarea serviciilor de consiliere pentru agresor sau serviciile de prevenire a violenței.

CFCECAS lansează o campanie prin care colectează și promovează mesaje cheie privind nevoile actuale care stau la baza dezvoltării unui pachet de servicii de suport adecvat nevoilor de asistență a victimelor violenței și nevoilor de schimbare a comportamentelor și atitudinilor agresorilor.

Asistenți sociali, directori de instituții și organizații de asistenții socială, coordonatori de servicii sociale, parlamentari, juriști, jurnaliști… sunt invitați să ne trimită idei legate de ceea ce este neecesar să fie făcut în continuare în acest domeniu. 

Mesajele colectate:

  • vor fi publicate, în fiecare zi, pe pagina cfcecas și în social media în perioada 01-24 noiembrie 2019; 
  • vor fi transformate într-o recomandare ce va fi trimisă Ministerului Muncii și Justiției Sociale în data de 25 noiembrie 2019 (Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței asupra Femeilor) pentru decizii necesare în următoarea perioadă în acest domeniu.