Raport privind asistența persoanelor vulnerabile în cazul dezastrelor

În urma intervențiilor echipelor de asistenți sociali ASproAS și CFCECAS în dezastrele din ultimii 4 ani, dar și a simulărilor realizate de către Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) în 2018, CFCECAS a identificat un număr de servicii de suport necesare persoanelor vulnerabile în cazul unor dezastre.

Acest raport este un draft rezultat din cercetarea preliminară. Raportul va fi permanent îmbunătățit cu datele obținute în simulările și cercetările realizate ulterior de către CFCECAS.

Suportul necesar în perioada post-dezastru:

  • Asistență medicală de urgență și primul ajutor;
  • Servicii de transport (incluzând transportul special pentru persoane aflate în scaune cu rotile);
  • Asistență socială pentru evaluarea nevoilor și asigurarea unui suport adecvat pentru fiecare persoană afectată;
  • Asistență psihiatrică pentru persoanele care suferă de tulburări psihice;
  • Serviciu de înregistrare și administrare a donațiilor și a resurselor disponibile; în acest caz este necesară asigurarea unei coordonări a solicitărilor pentru resurse financiare sau materiale;
  • Tabere pentru sinistrați sau puncte de asistență;
  • Asistență juridică pentru persoanele care au nevoie de accesarea unui suport specific;
  • Îngrijire și asistență pentru copii;
  • Serviciu de consiliere pentru persoanele care au intrat în stare de panică;
  • Servicii de restaurare a locuințelor;
  • Servicii de traducere pentru cetățenii străini;
  • Servicii de căutare și de reunificare a familiilor;
  • Servicii pentru înlocuirea scaunelor cu rotile sau a echipamentelor afectate de dezastru;
  • Cantine sociale;
  • Serviciu de coordonare a voluntarilor;

 

Suportul necesar persoanelor vârstnice și persoanelor cu dizabilități

O componentă importantă a acestui suport o reprezintă pregătirea persoanelor vulnerabile pentru situația unui dezastru (stabilirea unor puncte de contact, stabilirea unor persoane care să fie contactate, asigurarea unui minim de resurse care să fie util până la sosirea salvatorilor, etc).   

Suportul post-dezastru necesar persoanelor vârstnice și persoanelor cu dizabilități:

  • Contactarea persoanelor vârstnice și a persoanelor cu dizabilități pentru evaluarea nevoilor și a resurselor existente; în acest caz este necesară crearea unei baze de date cu resursele existente oferite de către instituții, organizații sau persoane private pentru ca asistenții sociali să poată stabili cel mai potrivit suport pentru fiecare persoană;
  • Asigurarea îngrijirii în centre rezidențiale, dacă nu este posibilă îngrijirea la domiciliu; în cazul în care persoana rămâne la domiciliul este necesară monitorizarea acesteia până la eliminarea riscurilor;
  • Transportul către serviciile rezidențiale și consiliere socială / ghidare pe parcursul transportului pentru persoanele care nu sunt autosuficiente după dezastru;
  • Asigurarea alimentelor, a apei și a altor provizii necesare distribuite persoanelor în vârstă și persoanelor cu dizabilități care locuiesc singure sau în zone izolate; în cazul în care persoanele rămân în propriile locuințe, atunci este necesară asigurarea unui mod de comunicare permanentă cu acestea pentru monitorizarea oricăror modificări apărute;
  • Furnizarea de mese livrate la domiciliu pentru persoanele dependente, atunci când rămân în locuințe; în acest caz este necesară consilierea realizată de către asistent social pentru situația de panică;
  • Asigurarea unor provizii specifice necesare aparaturii folosite în cazul în care acestea au fost deteriorate pe parcursul dezastrului (baterii pentru scaune cu rotile, încărcătoare pentru telefoane, etc);
  • În cazul în care este vorba de persoane în scaune cu rotile, este necesară, în evacuare, și preluarea scaunelor sau a echipamentelor de care depind persoanele evacuate;
  • În cazul în care este vorba de persoane cu dizabilități vizuale, este necesară evacuarea / salvarea și a animalelor de suport; în acest caz este necesară asigurarea unei ghidări a persoanelor salvate/evacuate;

În toate cazurile se impune asistența și consilierea realizată de către asistenții sociali – pregătiți special pentru acest tip de intervenție – pentru a ajuta persoanele implicate să gestioneze starea de panică și efectele ei.

 

Suportul necesar persoanelor care nu vorbesc limba română

  • Identificarea persoanelor care vorbesc limba persoanelor afectate și furnizarea de informații despre dezastre sau suportul disponibil post-dezastru;
  • Asigurarea contactului cu ambasadele sau cu familiile;
  • Asigurarea necesarului de hrană, adăpost sau îmbrăcăminte;

 

Suportul necesar persoanelor care sunt consumatoare de droguri sau alte substanțe

  • Transportul persoanelor afectate spre taberele sau punctele de asistență a sinistraților;
  • Asigurarea unor servicii sau specialiști pentru tratarea persoanelor pe parcursul staționării în taberele pentru sinistrați; este important ca persoanele consumatoare de droguri sau alte substanțe să nu rămână fără medicație și suport de specialitate;

 

Suportul necesar copiilor care au fost separați de către părinți pe perioada dezastrului

  • Transportul copiilor în taberele sau punctele de suport pentru sinistrați și evaluarea nevoilor acestora de către un asistent social;
  • Crearea unui sistem pentru identificarea părinților sau a rudelor și asigurarea transportului sau a reunificării familiei;
  • Asigurarea consilierii sociale a copiilor în taberele sau punctele pentru sinistrați;
  • Asigurarea necesarului de hrană și îmbrăcăminte;

 

Suportul necesar familiilor monoparentale

Părinții singuri au nevoie de suport special pentru îngrijirea copiilor în perioada post-dezastru;

  • Servicii de suport pentru îngrijirea copiilor și asigurarea necesarului de hrană și îmbrăcăminte;
  • Servicii de consiliere socială post-traumă;

Aceste servicii trebuie pregătite în perioada de planificare și pre-dezastru, astfel încât populația să știe de existența lor și de modalitatea de accesare.

În pregătire și intervenție trebuie avută în vedere o intervenție specifică fiecărei perioade:

  1. Perioada de prevenire și planificare a intervenției;
  2. Evacuare;
  3. Intervenție (căutare și salvare);
  4. Reabilitare;
  5. Asistență post-dezastru;

 

Fără o pregătire adecvată, persoanele vulnerabile sunt în următoarele riscuri:

– să nu se poată evacua conform instrucțiunilor;

– să nu poată ajunge la puncte de distribuție pentru prim ajutor;

– să nu înțeleagă comunicările scrise sau verbale în caz de urgență;

– să nu găsească taberele pentru sinistrați în cazul în care locuințele lor sunt distruse.