Asociația Asistenților Sociali din România (ASproAS) și Centrul de Formare și Evaluare în Asistența Socială (CFCECAS) au participat la exercițiile SEISM 2018 și EUModEX2018 pentru a testa practicile de intervenție a asistenților sociali și modalitatea de colaborare inter-instituțională.

Despre intervenția asistenților sociali în cazul dezastrelor

Dezastrele naturale și accidentele cu victimele multiple din ultimii ani au scos în evidență nevoia de a înțelege și a dezvolta un sistem social de suport pentru a susține victimele și familiile lor.

Dezastre naturale și accidentele cu victime multiple provoacă o serie de probleme și pierderi. De obicei, oamenii pierd deopotrivă sistemul de susținere și sentimentul de siguranță. Cei care supraviețuiesc au nevoie de sprijin pentru a-și reconstrui viața, iar cei care suferă pierderea membrilor familiei au nevoie de suport pentru a parcurge perioade de stres traumatic și de reorganizare a vieții persoanale și de familie.

În cazul dezastrelor naturale oamenii experimentează simultan pierdere, durere și probleme pe diferite paliere ale vieții. Majoritatea trebuie să fie sprijiniți până când își pot relua activitățile și responsabilitățile zilnice. Asistenții sociali îi pot ajuta pe oameni să realizeze un nou echilibru, iar intervenția lor este esențială pentru ei.

Fie că lucrează în unitățile de primire urgență din cadrul spitalelor, fie că lucrează în serviciile publice de asistență socială sau în echipele mobile de voluntari profesioniști ASproAS, intervenția asistenților sociali este absolut necesară oamenilor care trec prin traume generate de dezastre.

Pregătirea asistenților sociali este necesară, dat fiind faptul că intervenția se bazează pe un pachet specific de cunoștințe, tehnici și metode. Evaluarea, consilierea, suportul și strategia de menținere a rezilienței pe perioada și după dezastre urmează practici specifice de intervenție care asigură un răspuns sustenabil pentru oamenii care trec prin traume generate de dezastre.

În urma intervențiilor din ultimii ani, CFCECAS, a dezvoltat practici și proceduri pentru asistentul social care intervine în cazul accidentelor cu victime multiple sau în cazul dezastrelor naturale. În exercițiile SEISM 2018 și EUModEX, asistenții sociali au avut posibilitatea să verifice și să evalueze aceste practici de intervenție și să facă îmbunătățiri pentru a răspunde adecvat nevoilor oamenilor care trec prin traume.

În cazul dezastrelor, asistenții sociali sunt alocați (în echipe mobile sau echipe permanente) în centrele de comandă ale intervențiilor integrate, în zonele verzi ale zonelor afectate de dezastre, în unitățile de primiri urgențe ale spitalelor de urgență, în spitalele mobile, în taberele pentru sinistrați.

Prima intervenție a asistenților sociali în România în echipele mixte de salvare și suport în cazul victimelor multiple a fost în 2015 în cazul #Colectiv. De atunci asistenții sociali au pregătit practici de intervenție. Asistenții sociali trebuie să beneficieze de formare specifică pentru a cunoaște modalitatea de intervenție și pentru a-i ajuta adecvat pe cei care sunt victime ale dezastrelor. 

Formarea asistenților sociali vizează intervenția în caz de traumă sau vulnerabilitate emoțională, suport în cazul pierderii resurselor personale sau pierderea persoanelor de atașament sau generarea unor schimbări radicale în viața personală sau de familie.

Activitatea ASproAS/CFCECAS în exercițiile SEISM 2018 și EUModEX2018

În partea de pregătire a exercițiului contribuția ASproAS/CFCECAS a constat în:

    • numirea unui asistent social care a asigurat permanență la Centrul National de Coordonare și Conducere a Intervenției (CNCCI) pe toată perioada exercițiului pentru a asigura fluxul de comunicare între misiuni (solicitările pentru intervenție) și asistenții sociali din teren, precum și gestionarea a 12 scenarii de intervenție.
    • crearea și alocarea a trei echipe de câte doi asistenți sociali (+ 1 rezervă) care au asigurat permanență în cele trei centre de machiaj/mulaj, asistenții sociali au lucrat în ture de 12 ore și s-au ocupat de coordonarea centrelor și de menținerea legăturii cu EXCON pe tot parcursul exercițiului.
    • crearea și alocarea unei echipe de voluntari care au jucat rolul victimelor pe perioada exercițiului.

Echipa de asistenți sociali a gestionat unui număr de 12 scenarii, coordonând activitatea voluntarilor celorlalte ONG-uri (Fundația pentru SMURD, Serviciul de ajutor Maltez in Romania, Habitat for Humanity, Crucea Roșie Română și voluntarii ASproAS) pentru a acoperi numărul de jucători necesari celor 12 scenarii (aproximativ 100 de jucători). Asistenții sociali au asigurat totodată instruirea voluntarilor, iar suportul pentru transportul jucătorilor a fost oferit de către voluntarii Rescue 4X4.

În partea de intervenție:

    • pregătirea și alocarea a două echipe mobile de asistenți sociali pentru asigurarea intervențiilor în spitalele mobile și în Unitățile de Primiri Urgențe.
    • pregătirea și alocarea unei echipe în cadrul taberei pentru sinistrați care a asigurat triajul victimelor care solicitau cazare în tabără.
    • pregătirea și alocarea unei echipe pentru asigurarea asistenței și consilierii în cadrul serviciului de asistență socială din cadrul taberei.

Pentru partea de evaluare și coordonare a exercițiului:

    • pregătirea și alocarea unui asistent social care a asigurat coordonarea activității asistenților sociali;
    • pregătirea și alocarea unui asistent social care a asigurat evaluarea intervenție asistenților sociali pe perioada exercițiului.

Obiectivele de învățare stabilite și testate pe parcursul simulării

  1. Obiectivul de învățare: intervenția asistenților sociali în Unitățile de Primire Urgență și capacitatea acestora de a asigura suportul necesar victimelor dezastrelor.

Responsabilitățile asistenților sociali în intervenție în cadrul unitățilro de primiri urgențe:

    • înregistrarea victimelor care ajung în UPU pentru a asigura informarea ulterioară a aparținătorilor;
    • menținerea contactului cu familia sau membrii rețelei sociale care solicită identificarea victimelor în cadrul spitalului;
    • stabilirea identității victimelor în colaborare directă cu poliția;
    • stabilizarea emoțională a victimelor aflate în stare de șoc și asigurarea înregistrării informațiile transmise de către personalul medical, dată fiind starea de șoc în care se află pacienții;
    • suport social pentru persoanele care au finalizat intervențiile medicale de urgență (informare, ghidare, consiliere, externare dirijată, etc.);
    • nevoia de suport pentru colectarea de probe și contactarea unor servicii abilitate în cazul prezenței unor traume generate de violență fizică sau sexuală pe perioada de după dezastru;
    • nevoia de formulare a unui plan pentru reîntoarcerea acasă sau transferul către taberele de sinistrați;
    • nevoia de asistență a copiilor neînsoțiți de părinți și transferul acestora, după finalizarea asistenței medicale, către taberele de sinistrați;

2. Obiectiv de învățare: intervenția asistenților sociali pentru suportul copiilor care sunt separați de părinții (fie ca urmare a dezastrului, fie ca urmare a faptului că dezastrul îi găsește în locații diferite și nu pot intra în contact) și care sunt preluați de către asistentul social din spital la finalizarea asistenței medicale de urgență.

În cadrul SEISM și EUModEX au fost trei intervenții ale asistenților sociali pe această speță. Asistenții sociali au fost chemați pentru a oferi suport pentru trei tineri, cu vârste între 14-17 ani, ajunși la spital pentru intervenții medicale; în timpul dezastrului ei au fost separați de părinți.

Solicitarea pentru intervenția asistenților sociali a fost făcută de către spitalul românesc și de către spitalul italian. Pentru fiecare tânăr a fost realizată o intervenție individuală, solicitarea intervenției fiind în locații și zile diferite.

Responsabilitățile asistenților sociali în aceste cazuri:

    • tinerii au fost evaluați de către asistenții sociali pentru a stabili nevoile imediate. Pe de altă parte, în acel moment a fost necesar ca asistenții sociali să ofere ghidare și consiliere socială tinerilor în legătură cu pașii care urmează să fie făcuți pentru protecția lor, dar și pentru identificarea părinților. Ghidarea și consilierea socială sunt necesare pentru a evita atacul de panică și a diminua gradul de traumatizare;
    • tinerii au fost transferați în tabăra pentru sinistrați, iar asistenții sociali au solicitat distribuirea acestora într-un sector destinat tinerilor neînsoțiți de către părinților;
    • asistenții sociali din triaj au realizat acomodarea tinerilor cu locul de cazare și serviciile de suport din tabără și au predat cazul asistenților sociali din tabără responsabili să ofere consilierea pentru reducerea traumei și reunificarea familiilor;
    • asistenții sociali din tabără au început, împreună cu poliția, procesul de căutare a părinților;
    • asistenții sociali din tabără au continuat procesul de consiliere a tinerilor pentru a diminua riscul de escaladare a stresului post-traumatic;
    • cazul continuă să fie monitorizat de către asistentul social; în cazul în care tinerii sunt captivi în trauma prin care au trecut și le afectează capacitatea de a realiza activități zilnice, asistentul social solicită intervenția psihologului din tabără;

3. Obiectiv de învățare: intervenția asistenților sociali în cazul în care este necesară preluarea din spital a persoanelor cu tulburări mentale după finalizarea intervențiilor medicale de urgență.

În cadrul SEISM și EUModEX asistenții sociali au fost solicitați de către psihologul din cadrul spitalului italian pentru a interveni în cazul unei persoane care suferea de tulburări mentale și nu se putea comunica cu această persoană. Persoana nu necesita internare în secțiile spitalului, iar prezența în spital afecta buna desfășurare a actelor medicale.  

Intervenția asistenților sociali:

    • Realizarea contactului cu persoana care suferea de tulburări psihice și identificarea tiparelor de îngrijire oferite acesteia, cu scopul de a identifica suportul pentru realizarea confortului psihic.
    • Realizarea transferului către tabăra pentru sinistrați;
    • Solicitarea intervenției psihiatrului din tabără și distribuirea persoanei în zona dedicată persoanelor cu tulburări mentale;

4. Obiectiv de învățare: triajul realizat de către asistentul social pentru persoanele care ajung în taberele pentru sinistrați 

În cadrul SEISM și EUModEX asistenții sociali au fost localizați în punctul de triaj, între triajul medical și distribuția sinistraților în tabără. Pe parcursul exercițiului a fost realizată intervenția pentru victimele care au ajuns în tabără.

Asistenții sociali au realizat următoarele acțiuni în partea de pregătire a taberei pentru sinistrați:

    • stabilirea fluxului / rutei pe care trebuie să o urmeze o persoană ajunsă în tabără pentru a nu crea mai multă presiune și stres pentru aceasta. Asistenții sociali au colaborat cu comandantul taberei pentru a stabili fluxul serviciilor prin care trebuie să treacă o persoană pentru a fi cazată în tabără: triajul medical – triajul asistentul social – înregistrare și distribuție. De asemenea, asistentul social a stabilit, împreună cu psihologii și preoții prezenți, serviciile de suport opționale de care poate să beneficieze, la cerere, o persoană ajunsă în tabără. Asistentul social a stabilit fluxul suportului, modalitatea de accesare a serviciilor opționale și tipul de suport oferit.
    • Stabilirea împreună cu voluntarii organizațiilor umanitare a modului de colectare, stocare și distribuție a bunurilor în cadrul taberei.  

Asistenții sociali au realizat următoarele acțiuni în triajul asistentul social din cadrul taberei pentru sinistrați:

    • evaluarea nevoilor și a vulnerabilităților pentru a distribui fiecare persoană în tabără într-un loc potrivit;
    • asigurarea ghidării pentru ca fiecare persoană să știe cum și când să solicite suport în cazul în care se confruntă cu situații dificile;
    • identificarea îngrijorărilor pentru evitarea instalării atacurilor de panică;

5. Obiectiv de învățare: suportul oferit de către asistenții sociali persoanelor cazate în taberele pentru sinistrați. 

Pe lângă triajul persoanelor care ajung în taberele pentru sinistrați, asistenții sociali oferă suport și consiliere permanentă pentru ca victimele să evite atacurile de panică sau blocarea în emoții traumatizante generate de pierderile produse în urma dezastrelor.

Intervenția în acest caz este de lungă durată și necesită activarea de către asistentul social a unor resurse diferite și a unor servicii specializate. Acest obiectiv nu a fost testat în cadrul exercițiilor, dar asistenții sociali au fost pregătiți pentru următoarele intervenții:

    • consilierea psiho-socială atunci când persoana a fost traumatizată sau când problemele medicale generate de experiența prin care a trecut pot genera o schimbare radicală (personală, socială, profesională, familială, etc.) în viața acestuia. Scopul principal pentru care este oferită consilierea este acela de a asigura confortul psihic și social necesar pentru grăbirea sau facilitarea proceselor de vindecare și menținerea relațiilor familiale sau conectarea la rețelele sociale.
    • asistență și suport pe perioada în care victimele sunt cazate în tabără și accesarea suportului necesar din partea altor specialiști;
    • asistență și pregătire pentru reunificarea familiilor;

Pe lângă aceste obiective de învățare, asistenții sociali au fost solicitați să intervină în următoarele situații:

  • comunicarea cu grupul de protestatari și evaluarea nevoilor persoanelor care protestau pentru că nu primesc informații sau suport în identificarea membrilor familiei.

În cadrul SEISM și EUModEX asistenții sociali au fost solicitați să intervină pentru a stabili o comunicare eficientă cu protestatarii și pentru a stabili nevoile fiecărei persoane. Protestul a fost realizat la comandamentul general care a coordonat intervenția.

Dat fiind faptul că și protestatarii au fost victime ale dezastrului, asistentul social le-a oferit hrană și apă, precum și un loc confortabil pe perioada evaluării situației fiecăruia în parte. Asistentul social a colectat informațiile despre numele rudelor, ultimul loc în care erau înainte de cutremur, vârsta, semne distinctive. Informațiile au fost apoi transmise în teren, prin canalele de comunicare standard (transmise de către comunicatori), dar și cu ajutorul radio amatorilor voluntari care aveau cate un om dispus în fiecare tabăra pentru sinistrați. Verificarea a fost realizată și la spitalele cele mai apropiate de ultimul loc în care membrii familiilor se aflau înainte de producerea cutremurului. In același timp, asistentul social a comunicat cu grupul de voluntari Rescue 4×4 pentru inițierea  procesului de căutare a membrilor familiilor care se aflau la domiciliu în momentul producerii cutremurului. Comunicatorii IGSU au oferit familiilor informații despre linia telefonică destinată aparținătorilor care își căutau rudele, astfel încât fiecare să poată începe un proces de identificare  a membrilor familiilor.

  • Asistență oferită cetățenilor străini, victime ale cutremurului.

Asistenții social au fost solicitați să intervină pentru un grup de cetățeni străini care nu aveau nevoie de intervenție medicală. Asistenții sociali s-au deplasat la locul indicat, au preluat cetățenii străini și au realizat o primă evaluare a situației fiecăruia (nume, naționalitate, situație generală și nevoi specifice de suport). Informațiile au fost transmise de către asistenții sociali  către delegatul Ministerului de Externe care a pus informațiile la dispoziția ambasadelor. Ambasada Germaniei a trimis reprezentați la fața locului și i-au preluat pe cei doi cetățeni germani. Ambasada Statelor Unite a verificat informațiile despre cei doi cetățeni americani și a solicitat asistentului social să preia cetățenii americani, să le asigure cazare și masă, iar a două zi să le asigure transport către sediul ambasadei.

  • Solicitarea din partea unei familii de a fi susținută cu pampers pentru o persoană vârstnică imobilizată la pat. Familia nu a avut nevoie de îngrijire, dar a avut nevoie de acest tip de suport.

Aparținătorii au fost direcționați către tabăra pentru sinistrați. Aceștia au contactat asistentul social din tabără și au primit suport din rezerva de donații a taberei.

Participanti: Herbert Paulischin, Ana Radulescu, Adriana Salcianu, Camelia Chiorean, Camelia Margareta Tirmoi, Felicia Botoș, Iulia Băncilă, Cristian Băncilă, Ionut Sălcianu, Laura Ghemeci, Mirela Andrei, Gabriela David, Aliza Tarba, Floris Ungureanu și o echipă de studenți în asistență socială. 

 



CFCECAS ASproAS
Herbert PAULISCHIN

Președinte

Coordonator Exercițiu și evaluator

Ana RĂDULESCU

Director General

Coordonator Exercițiu și evaluator

 

 

Adriana SĂLCIANU

Coordonator Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției